miercuri, 24 decembrie 2008

Sarbatori binecuvantate, cu bucurie multa!



Classic Style - Craciun fericit
Asculta mai multe audio Muzica »


Classic Style, Lumina de sarbatori
Asculta mai multe audio Muzica »


Classic Style Colindita
Asculta mai multe audio Muzica »

luni, 22 decembrie 2008

O, ce veste...uitata! - preluare de pe Razboi intru Cuvant

In ciuda aparentelor, Hristos Se naste si astazi intr-o lume in mare parte la fel de indiferenta fata de El ca si cea a Israelului de acum 2000 si ceva de ani. Nasterea Sa lasa inimile celor mai multi oameni de pe fata pamantului, ba chiar a multora dintre cei botezati si imbisericiti, mai reci decat pestera care L-a gazduit.

Daca incercam o privire mai profunda, vom observa ca cei mai multi dintre noi (si nu vorbesc acum de copii) nu-L asteptam pe Hristos. Am asteptat si asteptam “Craciunul”, dar nu pe Hristos! Am asteptat zilele libere, veselia specifica, voluptatea cumparaturilor, masa bogata, cadourile, atmosfera “feerica”, prilejurile de a petrece, de a ne distra… Am asteptat Craciunul ca sa ne bucuram mai curand fara Hristos, dar in ziua… lui Hristos. I-am rapit, I-am confiscat Darul, L-am ucis ca sa ne folosim linistit, liberi si dupa pofta noastra de acest Dar. Asa cum, de altfel, facem cu lumea intreaga, de El creata, pe care o credem a noastra, cu vietile noastre, de El daruite si de El rascumparate cu scump Sangele Sau, pe care iarasi le traim… pentru noi si ca si cum noi am fi stapanii, iar nu Dumnezeu…

Unde e Hristos in toata zarva petrecerilor si a meselor festive de acum? Unde e Hristos in multimea programelor TV murdare, la care toti privesc obligatoriu si “cu religiozitate“, a emisiunilor cu aceleasi muzici lumesti si dracesti, cu aceleasi discutii stupide, cu acelasi strat gros de sclipici al superficialitatii si trivialitatii, cu aceleasi glume proaste si cu aceleasi hahaieli grosolane, cu aceiasi nuri femeiesti expusi nerusinat ca si in toate celelalte zile ale anului, dar… acum si mai dihai, ca deh, “e sarbatoare“…

Dar si pentru noi, multi dintre cei credinciosi, sa recunoastem ca este la fel… Nu stim sa ne bucuram crestineste, nu mai stim sa praznuim duhovniceste, de aceea si noi, dupa ce ne implinim “randuiala” prezentei la Sfanta Liturghie si eventual ne cuminecam… adesea petrecem la fel ca si “lumea”, ne bucuram cu aceeasi bucurie goala, gaunoasa, necurata… ne bucuram fara Hristos! El ne ramane simpla referinta teoretica, conventie. “Stim” ca e Nasterea Lui… Dar traim ca si cum asta n-are nicio legatura cu concretul vietii noastre si nu schimba cu aproape nimic modul in care traim, gandim, ne bucuram…. Hristos nu e nici pentru noi AICI, prezent, viu, in inimile noastre si in constiintele noastre; sau daca L-am simtit cumva, Il facem cat mai repede uitat printre sarmale, cozonaci, flecareli, bancuri, cantece lumesti, filme si show-uri distractive… “DA MUZICA MAI TARE!”…

Hristos Se naste tot singur, umil si nebagat in seama. Prea putini magi si pastori Il mai cauta acum. Si prea multi acoperim, ascundem, facem uitata Nasterea Sa cu multe zgomote, cu multa vorbarie si multe luminite artificiale, cu sclipici, cu beculete si cu fast orbitor. Ca nu cumva sa auzim chemarea Lui… Vrem sa ne bucuram, vrem sa avem neaparat un Craciun fericit, dar… ca sa ne putem bucura, ca sa putem fi “fericiti”… e neaparat nevoie sa ne debarasam de Hristos, ca gandul la El sa nu stea cumva in calea “bucuriei” noastre.

“In lume era si lumea printr-Insul s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut. Intru ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-au primit” (Ioan 1:10).

Si astazi Maica Fecioara cu greu gaseste inima in care sa poata salaslui curatia ei, cum nici atunci nu a aflat unde sa poposeasca spre a naste pe Iisus. Cine oare o mai urmeaza astazi in smerenie, in curatie feciorelnica, in ascultare, in dragoste pe Nascatoarea de Dumnezeu? Ce suflet mai este pregatit si azi sa-L nasca in sine pe Dumnezeu, sa-L primeasca in casa proprie?

“…Pentru ei nu era loc la han” (Luca 2:7) …

Dumnezeul ce ni S-a nascut astazi a venit in lume nu ca sa avem ce sa celebram formal si simbolic, nici ca sa ne dea pretext de euforii consumiste, ci pentru nimic mai putin decat ca sa se faca Fratele nostru! Hristos a venit in lume nu doar ca sa ne mantuiasca, ci ca sa ne faca fratii Lui, ca sa ne altoiasca pe trunchiul Sau si sa ne daruiasca Viata din Viata Tatalui. Viata dumnezeiasca adevarata, nu poezie! Viata dumnezieasca adevarata, nu teorie! Viata dumnezeiasca adevarata, nu logoree! Hristos S-a nascut ca noi sa nu mai traim satanei, lumii si noua insine, sa nu mai slujim Nimicului, ci ca sa ne nastem si noi EFECTIV si SIMTIT, in taina Duhului, ca fii ai Tatalui. Scopul Intruparii Lui suntem noi, este nasterea noastra din nou, pentru Imparatia vesnica, prin baia pocaintei! Aceasta este Taina “cea din veac ascunsa” si aceasta este “vestea minunata” ce ni s-au impartasit acum direct din Cer, de Insusi Fiul! Dar cine le mai stie si le mai crede astazi, cine le doreste, cine le primeste?

Cine Ii deschide si lui Hristos poarta inimii de Craciun? El este Colindatorul Care, precum in cantecul sfasietor al lui Tudor Gheorghe, inlacrimat, plapand si tremurand de frig “sta la poarta si nu zice nimica“, asteptand ca cineva sa-I inteleaga Vestea Sa cea ne-lumeasca… si sa-i deschida spre a cina impreuna cu El, in taina inimii! Vom fi noi aceia?

Ca repere de baza pentru de-banalizarea sarbatorii Craciunului si pentru conectarea duhovniceasca la sensul profund si la implicatiile personale ale acestui urias Praznic, va propunem sa citim mai cu atentie Sfanta Scriptura… in alte pasaje decat cele care se citesc in aceste zile, dar care se refera tocmai la Taina negraita care se petrece acum sub ochii nostri:

Cuvantul era Lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul, care vine in lume.In lume era si lumea prin El s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut.Intru ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-au primit.Si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu, Care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu s-au nascut.Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut din Tatal, plin de har si de adevar.Ioan marturisea despre El si striga, zicand: Acesta era despre Care am zis: Cel care vine dupa mine a fost inaintea mea, pentru ca mai inainte de mine era.Si din plinatatea Lui noi toti am luat, si har peste har.Pentru ca Legea prin Moise s-a dat, iar harul si adevarul au venit prin Iisus Hristos.Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata; Fiul cel Unul-Nascut, Care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut”.

Caci, daca s-a adeverit cuvantul grait prin ingeri si orice calcare de porunca si orice neascultare si-a primit dreapta rasplatire,

Cum vom scapa noi, daca vom fi nepasatori la astfel de mantuire…? …

… Deci, de vreme ce pruncii s-au facut partasi sangelui si trupului, in acelasi fel si El S-a impartasit de acestea, ca sa surpe prin moartea Sa pe cel ce are stapanirea mortii, adica pe diavolul,

Si sa izbaveasca pe acei pe care frica mortii ii tinea in robie toata viata.

Caci, intr-adevar, nu a luat firea ingerilor, ci samanta lui Avraam a luat.

Pentru aceea, dator era intru toate sa Se asemene fratilor, ca sa fie milostiv si credincios arhiereu in cele catre Dumnezeu, pentru curatirea pacatelor poporului.

Caci prin ceea ce a patimit, fiind El insusi ispitit, poate si celor ce se ispitesc sa le ajute.

Pentru aceea, frati sfinti, partasi chemarii ceresti, luati aminte la Apostolul si Arhiereul marturisirii noastre, la Iisus Hristos,

Care credincios a fost Celui ce L-a randuit, precum si Moise in toata casa Lui.

Pentru ca Acesta (Iisus) S-a invrednicit de mai multa slava decat Moise, dupa cum are mai multa cinste decat casa cel ce a zidit-o.

Caci orice casa e zidita de catre cineva, iar Ziditorul a toate este Dumnezeu.

Moise a fost credincios in toata casa Domnului, ca o sluga, spre marturia celor ce erau sa fie descoperite in viitor,

Iar Hristos a fost credincios ca Fiu peste casa Sa.

Si casa Lui suntem noi, numai daca tinem pana la sfarsit cu neclintire, indrazneala marturisirii si lauda nadejdii noastre.

De aceea, precum zice Duhul Sfant: “Daca veti auzi astazi glasul Lui,

Nu va invartosati inimile voastre, ca la razvratire in ziua ispitirii din pustie,

Unde M-au ispitit parintii vostri, M-au incercat, si au vazut faptele Mele, timp de patruzeci de ani.

De aceea M-am maniat pe neamul acesta si am zis: Pururea ei ratacesc cu inima si caile Mele nu le-au cunoscut,

Ca M-am jurat in mania Mea: “Nu vor intra intru odihna Mea!”.

Luati seama, fratilor, sa nu fie cumva, in vreunul din voi, o inima vicleana a necredintei, ca sa va departeze de la Dumnezeul cel viu.

Ci indemnati-va unii pe altii, in fiecare zi, pana ce putem sa zicem: astazi! ca nimeni dintre voi sa nu se invartoseze cu inselaciunea pacatului;

Caci ne-am facut partasi ai lui Hristos, numai daca vom pastra temeinic, pana la urma, inceputul starii noastre intru El,

De vreme ce se zice: Daca veti auzi astazi glasul Lui, nu invartosati inimile voastre, ca la razvratire…

… Sa ne silim, deci, ca sa intram in acea odihna, ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda a neascultarii,

Caci cuvantul lui Dumnezeu e viu si lucrator si mai ascutit decat orice sabie cu doua taisuri, si patrunde pana la despartitura sufletului si duhului, dintre incheieturi si maduva, si destoinic este sa judece simtirile si cugetarile inimii,

Si nu este nici o faptura ascunsa inaintea Lui, ci toate sunt goale si descoperite, pentru ochii Celui in fata Caruia noi vom da socoteala.

Drept aceea, avand Arhiereu mare, Care a strabatut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, sa tinem cu tarie marturisirea.

Ca nu avem Arhiereu care sa nu poata suferi cu noi in slabiciunile noastre, ci ispitit intru toate dupa asemanarea noastra, afara de pacat.

Sa ne apropiem, deci, cu incredere de tronul harului, ca sa luam mila si sa aflam har, spre ajutor, la timp potrivit.


(Din Epistola catre Evrei, 1: 1-2; 2: 1-3, 14-18; 3:1-15; 4: 11-16)

Materialul intreg il gasiti aici: http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/22/o-ce-veste-uitata-sau-unde-este-hristos-de-craciun/

joi, 18 decembrie 2008

Vis de iarna - partea a doua

Cateva colinde clasice, cu drag pentru voi, din partea corului Classic Style


Pe podele de nuiele, Classic style
Asculta mai multe audio Muzica »


O, ce veste minunata, Classic Style
Asculta mai multe audio Muzica »


Linu-i lin, Classic Style
Asculta mai multe audio Muzica »


Classic Style - Leganelul lui Iisus
Asculta mai multe audio Muzica »


Classic style - In ieslea din Vitleem
Asculta mai multe audio Muzica »


Classic Style Mare Minune
Asculta mai multe audio Muzica »

miercuri, 17 decembrie 2008

Rugaciunea Sfantului Prooroc Daniil


“O, Doamne, Dumnezeule cel mare si minunat, Care pazesti legamantul si indrumarea pentru cei ce Te iubesc pe Tine si iau aminte la poruncile Tale!
Pacatuit-am, faradelege am facut, ca si cei nelegiuiti ne-am purtat, rasculatu-ne-am si ne-am departat de la poruncile si de la legile Tale.
Si nu am ascultat de slujitorii Tai prooroci, care ne-au grait in numele Tau: catre regii nostri, catre mai-marii nostri, parintilor nostri si la tot poporul tarii.
A Ta este, Doamne, dreptatea, iar a noastra rusinarea fetelor noastre, precum se arata astazi oamenilor din Iuda si locuitorilor din Ierusalim si la tot Israelul, cei de aproape si cei de departe, in toate tarile in care Tu i-ai izgonit din pricina faradelegilor ce le-au savarsit impotriva Ta. Doamne Dumnezeule, a noastra este rusinarea fetelor, a regilor nostri, a mai-marilor nostri si a parintilor nostri, caci noi am pacatuit tie;
A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea si indurarea. Razvratitu-ne-am impotriva Lui. Si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca sa umblam in legea Lui, pe care ne-a dat-o noua prin mana slujitorilor Sai profeti.
Si tot Israelul a calcat legea Ta si s-a departat, ca sa nu mai auda glasul Tau. Varsatu-s-a peste noi blestemul si juramantul scris in legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, caci am pacatuit impotriva Ta.
Si a adeverit cuvintele Sale pe care le-a grait catre noi si catre judecatorii nostri, care au carmuit peste noi, ca a voit sa abata peste noi strasnic prapad, ce nu s-a mai intamplat niciodata sub cer, asemenea celui din Ierusalim.
Precum este scris in legea lui Moise, toata aceasta nenorocire s-a napustit asupra noastra, dar n-am imbunat fata Domnului Dumnezeului nostru, intorcandu-ne de la nelegiuirile noastre si luand aminte la adevarul Sau.
Gandit-a indelung Domnul asupra nenorocirii pe care a abatut-o peste noi, ca drept este Domnul Dumnezeul nostru in toate faptele pe care le-a facut, dar noi n-am ascultat de glasul Lui.
Si acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu Care ai scos pe poporul Tau din tara Egiptului cu mana tare si Te-ai facut vestit pana in ziua de astazi, pacatuit-am, faradelege am facut.
O, Doamne! Intoarca-se, dupa milostivirile Tale, toata mania si toata vapaia urgiei Tale de la cetatea Ierusalimului, de la muntele cel sfant al Tau! Ca, pentru pacatele noastre si pentru faradelegile parintilor nostri, Ierusalimul si poporul Tau au ajuns de ocara pentru toti vecinii nostri.
Acum asculta, Dumnezeul nostru, rugaciunea slujitorului Tau si ruga fierbinte si lumineaza fata Ta spre templul Tau pustiit, pentru numele Tau, Doamne!
Pleaca, Dumnezeul meu, urechea Ta si auzi, deschide ochii Tai si vezi mahnirea noastra adanca si cetatea asupra careia se cheama numele Tau. Ca nu pentru faptele noastre drepte aducem inaintea Ta rugaciunile noastre cele fierbinti, ci pentru milele Tale cele mari.
O, Doamne, asculta! O, Doamne, iarta! O, Doamne, ia aminte si lucreaza! Nu intarzia pentru numele Tau, Dumnezeul meu; ca numele Tau il poarta cetatea si poporul Tau!”
Mai multe detalii despre Sfantul Proroc Daniil aici:http://www.razbointrucuvant.ro/2008/12/16/rugaciunile-sfantului-prooroc-daniel-si-ale-celor-trei-tineri-aruncati-in-cuptor-rugaciuni-pentru-noi-cei-de-azi/

Il est Ne Le Divin Enfant

Corul de copii Classic Style, Constanta, decembrie 2005



Il est ne Le Divin Enfant
Asculta mai multe audio Muzica »

Dedicatie pentru fanii McDonalds

marți, 16 decembrie 2008

VIS DE IARNA - prima parte

Ce poate fi mai frumos in aceste zile decat sa ascultam copiii dand slava lui Dumnezeu? Corul de copii Classic Style din Constanta, CD Vis de iarna, inregistrat in decembrie 2005, dirijor Bogdan Oancea.


In Excelsis Deo
Asculta mai multe audio Muzica »
Dear Senior Santa Clauss


Dear Senior Santa Clauss - Classic Style
Asculta mai multe audio Muzica »
Go tell


Go tell - Classic style
Asculta mai multe audio Muzica »
The Drummer Boy


Classic Style Drummer Boy
Asculta mai multe audio Muzica »
I'll be home for Cristmass


Classic style - I'll be home for Cristmass
Asculta mai multe audio Muzica »

duminică, 14 decembrie 2008

Iubeste-ma asa cum esti tu

Am gasit acest minunat filmulet pe blogul Mihaelei si i-am cerut permisiunea sa-l folosesc. Doamne, cat de mult ne iubesti! Invata-ne sa te primim in inimile noastre, invata-ne sa te iubim!

http://www.youtube.com/watch?v=x9m2lJScw90

Minunile simple ale unei zile de duminica

Poate ca duminica, in timpul evangheliei, nu ar trebui sa vedem nimic in jurul nostru, sa fim intr-un continuu dialog cu Domnul, neintrerupt nici o clipa. Poate unii reusesc sa faca asta...eu va marturisesc ca nu. Cu ceva vreme in urma, mi se parea ca nu ma pot uni cu Domnul in rugaciune pentru ca in biserica era prea multa agitatie, prea multa tulburare. Dar agitatia si tulburarea erau de fapt in mine, altfel nu le-as fi observat. Acest lucru l-am descoperit incet-incet singura, nu mi l-a spus nimeni, ca daca mi l-ar fi spus cineva cred ca nu as fi crezut, nefiind pregatita sa inteleg asa ceva...Anumite lucruri ni se spun degeaba, e mai bine sa fim lasati in pace sa le pricepem singuri la momentul potrivit. Aceasta ultima fraza mi-as dori sa am intelepciunea de a o aplica in relatiile cu cei din jur.

Dar sa revin la Sfanta Liturghie...In fiecare duminica observ persoanele sarmane cu copii mici. Cu atat mai mult nu puteam sa nu vad aceste persoane azi, dupa evanghelia atat de contemporana a invitatilor la cina si a refuzului politicos. Urmare refuzului primit de la cei dintai chemati, Domnul a spus:
Ieşi îndată în pieţele şi uliţele cetăţii, şi pe săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi adu-i aici.
De aceea, saracii vin la biserica. Dar nu vin doar ca sa cerseasca mila credinciosilor, ci sa asiste la slujba cu bucurie. Iar crestinii ii respecta si ii ajuta, asa ca intr-o adevarata familie. Azi, la o saptamana dupa "mos Nicolae", copiii saraci erau tare frumos imbracati. Si multa bucurie si impacare am citit pe fetele mamelor lor. O asemenea mamica, ce nu pare sa aiba mai mult de 16 ani, este mereu in biserica, iar baietelul ei de sase luni e tare cumintel, nu plange niciodata. Pe fata tinerei mamici nu se vede nici o urma de oboseala sau de nemultumire fata de soarta ei. Iar azi, o doamna mai in varsta i-a cerut puiutul, sa-l tina si ea o vreme...si era la randul ei tare fericita si mandra cu el in brate. Apoi copilul a fost luat de un domn, a devenit rasfatatul bisericii. Intre timp tanara mamica nici vorba sa stea linistita, sau sa se odihneasca. A luat in brate copilul altei femei sarace, pentru a-i oferi aceleia o clipa de odihna. Doamne, cat de frumosi sunt oamenii buni, frumosi dupa definitia lui Dan Puric!

sâmbătă, 6 decembrie 2008

Ganduri despre fratele Nicolae

L-am cunoscut pe fratele Nicolae in 1993. In piata, in apropiere de tarabele de fructe si legume, a aparut o taraba de carti ortodoxe. Ma opream deseori, imi facusem un obicei sa trec pe acolo saptamanal. Rasfoiam cartile, le cumparam cu lacomie, pentru ca abia ce deschisesem ochii spre credinta si aveam de recuperat. Imi era tare drag sa stau de vorba cu dansul si sa-i cer sfatuire pentru diverse situatii. De la el am aflat ca femeile n-ar trebui sa poarte pantaloni. Tot de la el am aflat ca daca esti neatent cu banii il provoci practic pe cel ce ti-i fura esti si tu responsabil pentru pacatul lui. Era, chipurile, un om simplu. Isi castiga painea muncind ca paznic de noapte, pentru a putea vinde cartile fara nici un adaus.

Uneori, fratele Nicolae imi recomanda cate o carte. Facea asta cu toata lumea, dupa cum vedea omul...Avea grija sa nu ofere "paine" celor ce nu aveau inca nici "dintii de lapte", pentru ca cei ce citesc sa nu cumva sa se indeparteze de credinta daca nu inteleg cele citite.Intr-o zi, fratele Nicolae mi-a intins o carticica ce descria detaliat prin ce trece omul cand moare si ce au de facut cei apropiati pentru a-l ajuta,dupa moarte...Ei bine,...in ziua aceea, cand am ajuns acasa, am aflat ca mama mea tocmai murise (la 700 km distanta). Mi-a fost de mare folos carticica recomandata. Apoi l-am intrebat pe fratele Nicolae de unde a stiut ca mama mea murise. Raspuns:"Cum sa stiu? N-am stiut nimic. Domnul mi-a dat gandul de va recomanda cartea"

Nu l-am vazut de foarte multa vreme. Multa vreme nu l-am mai cautat pe fratele Nicolae, pentru ca au inceput sa se gaseasca peste tot cartile ortodoxe, iar la piata gaseam greu loc de parcare. Mi-e tare dor de fratele Nicolae. Cel ce vinde carti acum in locul lui mi-a spus ca-i bolnav. Domnul sa-i daruiasca sanatate si mantuire!

vineri, 5 decembrie 2008

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor




Eu mi-as dori ca Mos Nicolae sa ne aduca la toti limpede cugetare, sa ne vindece neputintele, iar mie in mod special, ca-s cea mai egoista si mai doritoare de cadouri, sa-mi dea o mana de ajutor in starpirea patimilor.

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare facator de minuni !

marți, 2 decembrie 2008

Cartea cea mai apropiata (Leapsa)

Mi-a placut ce-am citit pe blogul Cristinei(femeiacrestina.blogspot.com)si in Jurnalul Anei(jurnalulanei.blogspot.com), despre cartea cea mai la indemana,pe care o ai, langa tine, fara a rascoli in biblioteca petru a o alege. Asa ca am preluat ideea, am scos carticica din sertarul biroului, am deschis-o la pagina 123, la aliniatul/fraza nr. 5.

Cristina a citit: El ne iubeste. Daca oamenii ar sti aceasta, niciun singur om n-ar mai deznadajdui, pentru ca Domnul nu numai ca iarta, dar se si bucura de intoarcerea pacatosului. Chiar si atunci cand moartea iti bate la usa, crede cu tarie ca, de indata ce vei cere iertare, o vei si dobandi.
Domnul nu e ca noi. El este bland, milostiv si bun, si atunci cand sufletul Il cunoaste, el se minuneaza fara sfarsit si zice: "Ah, ce Dumnezeu avem!"


Ana a citit:Venind in noi ,El ne-a adus atotindestularea.Iata Apa din care band cineva nu va inseta in veci, dupa fagaduinta Lui. Domnul este in voi lumina constiintei; Domnul este in voi largimea dragostei; Domnul este in voi bucuria si pacea; Domnul este in voi nadejdea slavei. Ce mai cautati? Si incotro sa va mai indreptati inima?


Eu am citit: Toata suflarea sa laude pe Domnul, laudati pe Domnul din ceruri, laudati pe El intru cele inalte, Tie se cuvine cantare, Dumnezeule.Laudati pe El toti ingerii Lui, laudati pe El toate puterile Lui, Tie ti se cuvine cantare Dumnezeule.

Mai continua cineva?

Sa o ajutam pe Alexandra!

Alexandra are 3 ani. La vârsta ei ar trebui sa se joace cu papusi, sa invete poezii la gradinita si sa astepte bradul si cadourile de Craciun. In loc de asta, Alexandra face chimioterapie. Cosmarul care i-a furat copilăria Alexandrei a inceput in noiembrie 2007. Atunci, fetita a racit. Dupa tratamentul prescris de medicul de familie, simptomele nu s-au ameliorat. A rămas cu o tuse suparatoare, asa ca parintii au decis sa ii faca investigatii mai amanuntite. Analizele de sange au aratat valori scazute ale unor indicatori, asa ca micuta a fost trimisa la o ecografie si o tomografie. Rezultatele investigatiilor au trimis-o direct in sala de operatie. Medicii de la Spitalul Grigore Alexandrescu i-au indepartat o tumoare de pe ficat si i-au pus diagnosticul - NEUROBLASTOM.
Au urmat 8 luni de citostatice, apoi o noua operatie, in care Alexandrei i-a fost extirpat rinichiul stang, atrofiat si nefunctional din cauza cancerului.
In acest moment, medicii romani le sugereaza parintilor, mereu pe ocolite, ca fetita lor nu mai are nici o sansa in tara.
Pe cont propriu, Alina si Gabriel Udriste, parintii Alexandrei, au trimis documentele medicale si apoi au mers cu cea mica la Institulul Goustave Roussy din Paris. Acolo unde Matei este din ce in ce mai aproape de vindecare. Medicii francezi le-au spus ca o pot salva pe Alexandra, insa nu mai e timp de pierdut. In doua saptamani micuta trebuie sa fie la Paris.
Pentru asta, are nevoie insa de 160.000 de euro. Sunt bani multi… Dar, mana de la mana, se poate sa-i strangem. N-avem timp sa asteptam si sa ne plangem. Un euro, doi euro, fara nici o rusine, mergeti si depuneti la banca! Pentru un suflet de copil, o suma care noua ni se pare neinsemnata, inseamna enorm.
Nu va spun sa va deschideti sufletele, pentru ca se apropie Craciunul. Stiu ca voi nu aveti nevoie de ocazii speciale pentru a fi OAMENI. Mi-ati demonstrat-o de atatea ori. Sa mai incercam o data! Si sa ne ajute Dumnezeu sa reusim!
Donatiile se pot face in conturile deschise la Banca Transilvania, Agentia Panciu, pe numele mamei Alexandrei, Alina Udriste:

LEI: RO88BTRL04001203H55396XX
EURO: RO63BTRL04004203H55396XX

Mai multe detalii gasiti aici: http://sminchy.wordpress.com/2008/12/01/s-o-ajutam-pe-alexandra/