Sambata trecuta am avut bucuria de a-l intalni pe Klaus Kenneth, la conferinta pe care a tinut-o in Constanta. Slava Domnului ca am reusit totusi sa ajung, desi cu o ora intarziere. De pe net stiam ca incepe la ora 18, dar de fapt a inceput la 17. Nici un afis n-am vazut pe nicaieri, spre deosebire de alte conferinte. Oganizatorii locali (nu-i numesc aici pentru ca nu vreau sa fac antireclama) mai au multe de invatat. Sala, relativ mica, a fost pe jumatate goala. Dar poate ca asa a vrut Domnul...Poate ca prea putini dintre noi erau pregatiti sa primeasca "sutul in fund" dat cu dragoste de Klaus. Citez din memorie: "As da un sut in fund romanilor ce traiesc ordodoxia intr-un mod formalist, la suprafata, nerealizand ce comoara de nepretuit poseda". Se pare ca multa lume il acuza pe Klaus ca vrea sa ne deturneze spre protestantism. Nu pot decat sa fiu uimita de existenta unor asemenea pareri, pentru ca eu vad in Klaus un aparator al ortodoxiei, un apostol al acesteia in occident si un traitor in duhul sfintilor parinti.
Spunea recent un prieten ca i-ar fi placut sa se nasca in afara ortodoxiei pentru a putea sa o priveasca mai intai din afara, sa si-o doreasca si sa o poata pretui la adevarata ei valoare.
Klaus Kenneth, abuzat de parinti si de un preot catolic, a cautat adevarul peste tot...in droguri, in alcool, in miscarea hippie, in yoga,in hinduism, buddism, protestantism. A strabatut "2 milioane de km in cautarea adevarului", desi calea adevarata masoara doar 30 de cm (distanta de la minte la inima). Dar pentru ca Domnul a promis ca cel ce cauta va gasi, si pentru ca Domnul se tine de cuvant, Klaus a descoperit dreapta credinta. A devenit ucenicul parintelui Sofronie de la Essex (Domnul sa-l odihneasca intru sfintii sai). Parintele Sofronie fusese la randul lui ucenicul Sfantului Siluan.
"Atunci cand mi-e dat sa aud spunandu-se la amvoanele inalte ale functiilor ca gandirea ortodoxa si ascetica ii afecteaza distructiv pe oameni si pe crestini, imi vine sa plang din pricina intunericului care domneste in astfel de minti si inimi. asa ca poate parintele Sofronie avea dreptate. Durerea este indoita:pe de o parte , ma lupt si ma straduiesc astazi, prin cartile si prin traducerile mele in germana (de pilda Sfantul Sofronie, Iosif Isihastul, Kallistos Ware, Parintele Zaharia, Nil de la Sora, Staretul Paisie de la Neamt, Staretul Vasile de la Poiana Marului, Sfantul Serafim din Sarov...) sa aduc adevarata credinta (ortodoxia) mai aproape de apuseni, sa-i fac pe oameni sa se deschida pentru ea si sa-i insuflu - expunandu-ma astfel atacurilor lor; pe de alta parte incerc durerea drumului catre adancul inimii mele stricacioase, cea a 'vechiului Adam', cu necazurile de zi cu zi, mustrarea de sine pentru acestea, caderile si iarasi suirile prin harul lui Dumnezeu, toate adancurile firii mele cazute.
Doar cel ce ia in serios ortodoxia, nu ca pe un ritual, nu ca pe o cultura, nu ca pe un curent national sau o simpla traditie - asa cum este cazul, din nefericire, in multe din tarile traditional ortodoxe - isi urmeaza calea Crucii sale, care duce prin Golgota catre eliberare (de patimi)"
(Doua milioane de km in cautarea adevarului, Klaus Kenneth - Editura Agnos Sibiu, 2009)
8 comentarii:
sunt curios cine e prietenu care ti-a spus ca ar fi vrut sa se nasca in alta cultura ca sa aprecieze mai bine ortodoxia
:)
ai scris frumus despre Klauss:)eu cred la fel ca el ...ca romanii nu realizeaza ce comoara au ...
dar asta-i vina lor ptr ca nu cauta
daca cauti gasesti ...
Claudiu Raducu avea o vorba frumoasa despre cei care cauta ...
Da Bogdan, stii prea bine cine a spus asta. Dar tu esti un cautator, si din fericire nu e nevoie sa pleci prea departe, ai de explorat doar cei 30 de cm dintre minte si inima. Doamne ajuta! Si spor ...la dezgropat comoara ascunsa in inima ta.
si eu sunt unul din aparatorii vehementi ai acestui minunat om. mi se pare penibil, ca ortodox, sa sustii niste aberatii ca cei ce fac acest lucru.
din pacate m-am confruntat in ultima perioada cu mult astfel de vorbitori, ce sustin niste aberatii.
dincolo de aceste aspecte, consider ca acest minunat om, Klas Kenneth, este genul de om cu acel tip de dragoste, dragostea care ne sminteste...
multe lectii ni s-au dat noua romanilor prin el. pacat ca suntem, inca, indiferenti.
ma bucur pentru simpatia aratata pe acest blog lui Klaus Kenneth.
Voi mai scrie despre Klaus, pentru ca mi-as dori ca inimile cititorilor sa se deschida pentru dragostea Domnului, care ne copleseste si noi nu suntem in stare sa o percepem si sa o primim. Multumesc pentru vizita, Ionut.
Eu incurajez sa se scrie despre Klaus si m-as bucura sa vad si aici.
Vor mai aparea doua carti de ale lui Klaus in romana, sa speram ca pana atunci va fi cat se poate de scurt, in cazul in care nu se stia acest lucru.
cat despre vizite, ele sunt, dar nu mi le fac simtite :)
si eu multumesc, imi place ce gasesc aici.
Astept cu nerabdare cartile, dar va mai dura. Cunosc puterea de munca si daruirea Ralucai, insa, studenta fiind, va avea nevoie de ceva timp pentru a le traduce. Pana una alta, ma gandeam sa o rog sa ne povesteasca, pe blogul ei, despre timpul petrecut cu Klaus. Vad aici bucurie multa, sub semnul proniei ceresti, in intalnirea traducatorului cu autorul. Doamne ajuta!
este intr-adevar vorba de o bucurie... mi s-a confirmat si mie acest lucru. si sigur ca ma bucur de bucuria ei, caci astfel devine si bucuria noastra.
Multumesc mult pentru scris acest lucru, a fost incredibil de informativ şi mi-a spus o tona
Trimiteți un comentariu