Din Jurnalul Fericirii:
"Jilava
Nu te lasă grijile să dormi sau te deşteaptă din somn.
Dar se întâmplă ca şi de pe urma fericirii să te pomeneşti treaz în toiul nopţii.Aşa mi s-a întâmplat mult timp după ce am fost primit botezul. Doar din bucurie — out of sheer joy, aus lauter Freude — deschideam brusc ochii, cuprins de o stare euforică, izvoditoare nu de adormire — ca la stupefiante — ci de veghe, de viaţă supraintensă; de somn îmi ardea mie? de odihnă? de uitare? de oblivon ori evadare?
Nu, de prea plin îmi venea să mă reped jos din pat ori de pe prici, să alerg, să strig de bucurie, să-i zgâlţâi şi pe ceilalţi, să le spun cât sunt de fericit, să-i rog să-şi dea seama ce comoară posedă cu toţii, ce sobiţă minunată”, ce tranchilizant fără prescripţie medicală.
Noroc de mine că străşnicia regulamentului mă împiedică să mă dau în spectacol.
Ceva din felul meu diurn de a fi trădează probabil, măcar în parte, veselia mea lăuntrică; deoarece unora le sunt surprinzător de drag, în timp ce altora le impun o solidă antipatie.
— „Tu, ateu? Aida de, eşti mult prea vesel”. (Dostoievski în Adolescenţii)"
via http://nicolaesteinhardt.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu