Pe scurt (dar cuprinzator) despre codependenta

"Sărut-mâna, Maica Siluana

vă trimit câteva rânduri, că mai am si altele în minte şi în inima, dar astea le trimit azi.Vă trimit şi un desen legat de rândurile astea.


Codependenţa e boala neiubirii, aşadar, noi oamenii codependenţi nu suntem oameni întregi, pentru ca numai iubirea ne face întregi, şi aici mă refer atât la iubirea părinţilor, când e sănătoasă şi provine de la Domnul, cât şi, mai ales, la iubirea lui Dumnezeu. În desen, aşa cum am văzut şi în cartea 'Labirintul codependenţei', părinţii îşi umplu rezervorul de iubire de la Dumnezeu şi ei între ei, iubindu-se, se menţin în acest izvor legaţi fiind de Dumnezeu. Aşa umplu la rândul lor izvorul de iubire al copilului. Aici părinţii sunt, în mod firesc, cei care îi vorbesc copilului despre Dumnezeu. Când se rupe legătura dintre părinţi, sau, mai grav, dintre părinţi şi Dumnezeu, atunci ei încearcă să-şi umple rezervorul de iubire de la copil, care astfel se deşartă pe sine, se goleşte...Un copil cu un astfel de rezervor gol sau pe jumătate plin, când va porni în lume şi va întâlni un alt om la fel ca el, cu rezervorul iubirii gol sau pe jumătate plin, îl va recunoaşte şi va spune: iată, am găsit „sufletul meu pereche, jumătatea mea”, care mă va completa, mă va ajuta să fiu om întreg- fie că ştie sau nu ca el nu e om întreg fiind codependent, adică om "neterminat".Se întalneşte o fată cu un băiat, codependenţi amândoi, şi îşi umplu într-adevăr fiecare rezervorul cu partea goală, din plinul celuilalt, şi ce rezulta este tot o jumătate, pentru că nu se pot completa doi oameni cu rezervoare de iubire care nu sunt pline şi ajung de unde au pornit- iubirea aia mare de la început, adică dorul de iubire de sparge ca un balon de spumă. Nădejdea e la Dumnezeu, că Dumnezeu are şi El o legătură cu copilul. În cazul copiilor cărora nu le-au vorbit părinţii despre Dumnezeu, le va vorbi El sau le va scoate oameni în cale care îi vor duce pe Cale, spre Dumnezeu. Ei îşi vor umple inima cu iubire (rezervorul de iubire) direct de la sursă, de la Dumnezeu. Astfel, doi oameni cu inima plina de iubire, adică doi oameni întregi, cu rezervorul de iubire plin, (care nu mai sunt, daca au fost, codependenţi) îşi pot întemeia o familie sănătoasă, fericită, că ei sunt oameni întregi, nu jumătăţi, aceştia nu vor spune că şi-au găsit jumătatea, ci că cel de lângă ei îi completează, dar nu în sensul de umplere a unui gol, ci în sensul de om alături de care vor merge împreună spre mântuire.Revin iar şi spun că nădejdea e la Dumnezeu, şi în cazul celor care se căsătoresc, codependenţi fiind, dar îl află pe cale pe Domnul şi Acesta le umple inima de iubirea Sa şi devin oameni întregi, mai ales daca se întâlnesc pe cale cu sfinţii, cu oameni care îi duc la Domnul, cu maica :)
Numai Dumnezeu îi face pe oameni întregi.
Vă sărut mânuţele şi vă îmbratisez cu drag mult."

Preluat de aici.