Astia mici au fost aruncati de stapanii mamei lor, au fost recuperati si crescuti mai intai cu biberonul, apoi cu mancare gatita. S-au facut marisori, sunt sanatosi, deparazitati intern si extern. Daca vreti sa adoptati un pisic dragalas si afectuos, sau daca stiti pe cineva care si-ar dori sa faca asta, va astept cu drag. Nu va costa nimic. Pisicii sunt in Constanta, dar la nevoie pot fi dusi si mai departe. Unul din fratiorii lor a plecat la Bucuresti. Mai multe poze si povesti despre ei gasiti pe facebook, pe "peretele" Andradei.
5 comentarii:
Succes!
Eu trebuie sa dau trei pui de catel...
Multumesc, Alina! Succes si tie!
Este mai crestineste sa adopti un copil care a ramas orfan sau din cei ai strazi. Ce spuneti?Ne ocupam cu animalele? pai ele nu vor merge in cer, apoi trebuie sa stim ca, Dumnezeu are in vedere sufletul omului. Nu vreau sa fiu inteles gresit, dar omul are prioritate decit un animal.Adoptati un copilasi si dupa aceia si o pisica sau doua cite vreti.Dana, te cunosc ca o cresina veritabila.
O zi binecuvintata
John
John, ai dreptate cu ordinea prioritatilor. Omul este deasupra animalelor, este cununa intregii creatii. Chiar daca normal este ca animalul sa slujeasca omului, in ziua de azi lucrurile par a se intoarce cu susul in jos si in acest context inteleg si apreciez comentariul tau.
Dar animalele sunt si ele creatia Domnului, inclusiv pisicile. Sigur ca animalele de companie nu pot substitui un copil si nici nu este acesta rolul lor, nimic nu se compara cu valoarea omului (suflet si trup, impreuna). In schimb, un animal poate responsabiliza un copil sau un matur, poate oferi iubire neconditionata si stare de confort psihic, iar prin asta se considera ca animalul slujeste omului. Iar omul, la randul sau ofera animalului hrana si ingrijirea care ii sunt necesare. Daca vrea.
Buna ziua John,
Imi pare rau ca nu mai pot fi de acord cu tine.
In viata mea de pana acum,am intalnit multi,prea multi "oameni"fara suflet,dar un animal fara suflet,nu am intalnit NICIODATA.
Cu cat cunosc mai bine "oamenii",cu atat iubesc mai mult ANIMALELE...si cate am fi avut de invatat de la ele,daca nu ne-am fi transformat in roboti...
Trist...dar ADEVARAT!
Trimiteți un comentariu