Pogorarea Sfantului Duh

Sfantul Luca descrie intr-un mod sumar, dar sugestiv - ca de altfel toate naratiunile evanghelice - scena pogorarii Sfantului Duh. Ucenicii se aflau in casa, la ceasul al treilea din zi. Deodata, fara de veste s-a auzit un vuiet, asemanator unui vant ce vine repede, care a umplut toata casa. In acelasi timp, limbi impartite "ca de foc" s-au asezat pe fiecare dintre cei de fata "si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor Duhul a grai" (F.A. 2,4).

Sfantul Grigorie Teologul spune ca venirea Sfantului Duh are loc in mod progresiv: intai vine suflarea de vant si apoi limbile de foc. Suflarea de vant sugereaza ideea de fluiditate spirituala, de vesnica miscare. Sfantul Duh este trait ca o mireasma care patrunde in suflete si le trezeste la viata. El nu este ingradit de nici un hotar, de aceea "sufla unde voieste" (Ioan 3, 8), precum aratase chiar Hristos, subliniind astfel totala libertate a Duhului Sfant. Dar Duhul coboara si sub forma de limbi "ca de foc", dupa cum accentueaza Sfantul Luca. Deoarece chipul Sfantului Duh ramane ascuns, in ciuda coborarii Sale ipostatice, El Se infatiseaza intr-un mod menit sa sugereze cat mai bine caracterul lucrarii Sale: este vant care nu se stie de unde vine si incotro se duce si limbi de foc ce se pogoara peste capetele tuturor celor ce participa la aceasta minune. Focul lumineaza, dar si arde; Duhul aduce in suflet lumina, dar il si curata de toata intinaciunea pacatului.

Trebuie de asemenea observat ca Sfantul Duh a coborat atunci cand toti apostolii si cei ce erau impreuna cu ei se aflau adunati laolalta, intemeind astfel Biserica vizibila. Dat fiind ca Duhul Sfant este Duhul comuniunii, a carui misiune este de a uni sufletele intre ele si cu Hristos, trebuia ca El sa coboare peste intreaga comunitate crestina, prefacand-o in Biserica. Se stie ca, in esenta ei, Biserica este participarea oamenilor la viata Sfintei Treimi. Totodata insa, deoarece limbile apar "impartite" - nu este o valvataie unica, ci o flacara divizata dupa numarul celor prezenti -, se constata ca fiecare persoana se invredniceste in mod individual de primirea Duhului.

Intr-o strafulgerare de o clipa s-a putut astfel intrezari destinul persoanei umane, ce constituie o valoare unica, dar care, spre a atinge plenitudinea, nu poate ramane izolata, ci trebuie sa tinda spre comuniune in vederea desavarsirii.

Aspectul personal si cel comunitar al vietii spirituale, aflate intr-o permanenta interdependenta, sunt admirabil puse in lumina de minunea Coborarii Duhului Sfant.

Materialul intreg pe aceasta tema, semnat de Natalia Manoilescu Dinu, aici: http://www.crestinortodox.ro/Rusaliile___Pogorarea_Sfantului_Duh-53-23111.html