sâmbătă, 25 iulie 2009

Pe scurt, despre o viata frumoasa si simpla


A trait frumos. Si a murit frumos, ca o consecinta fireasca. Era un om blad, echilibrat si cu simtul umorului. A fost intai invatator, apoi profesor de muzica si director de scoala. La tara, intr-un sat ardelean. Nu l-am auzit vorbind despre Dumnezeu, dar traia ca si cand s-ar fi gandit la El in fiecare clipa. Astfel, era un model discret. Sigur ca n-am inteles asta la timp...Inteleg acum, amintindu-mi.

A fost cu siguranta sursa de putere si echilibru a copiilor lui. Fiul lui a trecut printr-o intamplare ciudata, cand era student, pe vremea comunistilor. Avea examen oral la filozofie si profesorul i-a cerut sa-si dea jos crucea de la gat, ca altfel pica. Varul meu a refuzat, preferand sa piarda examenul. Cu calm, linistit, asemenea tatalui lui.

Unchiului ii placea mult sa aiba in jur verdeata si umbra. Si liniste. Cand mergea la oras ii placea sa stea pe banca in parc, la umbra desigur. Si pentru ca a facut mult bine oamenilor, ei au cerut sa fie inmormantat in curtea bisericii. Loc cu verdeata, umbros,linistit. Odihneste-te-n pace, unchiule drag.

4 comentarii:

Ana spunea...

Dumnezeu sa il odihneasca in pace! condoleante.

Dana spunea...

Multumesc.

Marilena spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca pe unchiul tau!

Dana spunea...

Amin