Precum lumina unor stele ce s-au stins demult cãlãtoreste încã în univers, încât raza ajunge ochiul nostru într-un timp în care steaua ce a revãrsat-o nu mai existã, astfel, din zarea trecutului mai ajunge o razã de glorie pânã la noi, pe când cauza acestei strãluciri, tãria sufleteascã, credinta,abnegatia nu mai sunt. Degeaba piticii moderni ar îmbrãca zalele lor, mâncate de ruginã, dacã nu-si pot umple sufletele cu smerirea si credinta celor vechi...
Ci nu de ei poate fi vorba, când discutãm ceea ce se petrece în zilele noastre; nu virtutile lor de eroi si de sfinti pot fi mãsura virtutilor confiscate ale ilustrãrilor actuale. Nu abnegatia si onestitatea, care e dator sã le aibã orice om de rând, nu eroismul,sentimentul celei mai simple datorii, e ceea ce cãutãm în zadar la adversarii politici! Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stãri de lucruri oneste si sobre, iatã tinta la care se mãrgineste oricine din noi!
Este sau nu adevãrat cã prezidentul acestei adunãri a numit-o compusã din oameni vrednici de puscãrie si carantinã? Este sau nu adevãrat cã nu existã, între sefii partidului chiar, nimeni care sã creadã în onestitatea acestui partid? Dacã n-ar fi decât aceastã mãrturisire, ea ar fi îndeajuns pentru a face cu neputintã perpetuarea la guvern a unor asemenea elemente...
Stigmatizati de chiar sefii lor cu epitetele de „putregaie” si de „oameni corupti”, orice ar pretinde cã vor sã facã de acum înainte, la ce ne putem astepta de la ei? Din coadã de câine sitã de mãtase nu se face. Coruptia dinlãuntrul partidului, vânãtoarea brutalã dupã aur si influentã ar fi motive suficiente pentru ca toti oamenii de bine, fie chiar deosebiti în principii, sã se uneascã împotriva lor, nu pentru a opune reforme la reforme, ci pentru a restabili domnia celei mai sincere onestitãti. Nu poate o natiune sã fie pururea condusã de neadevãr si de coruptie”.
(Guvernul care ne trebuie, ...)
Sursa: mail
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu