Eminescu, un jurnalist mereu actual

“Peste noapte şi prin surprindere s-au introdus codici, traduşi rău din franţuzeşte, o organizare comunală tradusă, regulamente traduse; toate formele esterioare ale unei civilizaţii străine s-au introdus la noi: scumpe, sterpe, ultraliberale, neavând alt rezultat decât favorizarea străinilor în toate afacerile lor din România. Astfel statul român nu este un produs al geniului rasei române, ei un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege şi nu-l va înţelege niciodată. Unitatea ideală ce exista între români se nimiceşte zi cu zi; în loc de-a sămăna în toate cele, începem a ne deosebi. Nu mai vorbim de nepăsarea noastră naţională, care-a făcut cu putinţă ca o promiscuitate etnică din cele mai curioase să formeze clasele culte şi consumatoare din România. Destul numai că limba e gonită de păsăreasca gazetelor, muzica de-o admirabilă adâncime e gonită de cântece nemţeşti şi franţuzeşti sau trasă pe calapodul celei străine, încât îşi pierde caracterul şi naivitatea; literatura — o reproducere rea a celor străine; legile — o traducere; organizaţia — o maimuţare. (…)

Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc(…)” „Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii”.

Cititi mai mult aici:

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/01/15/la-aniversara-mihai-eminescu-profetic-si-incredibil-de-actual-reformele-ce-se-opereaza-acum-constituie-inceputul-dictaturii-miselia-inlauntru-umilirea-in-afara-%E2%80%93-iata-care-va-fi-caracteru/

Lectia de istorie

Mihai Eminescu "Basarabia - veacul al nouasprezecelea"

Nemurire

La multi ani popor roman, in numele celui pe care Domnul ti l-a daruit!







Daca nu vrem sa ramanem intr-o dispozitie romantioasa si vrem sa ne amintim de realismul poetului, avem la dispozitie publicistica, mereu actuala.

Publicistica lui Eminescu

Film din 1914 in premiera nationala la Constanta

Curtea Brancoveneasca ne invita sambata 19 iunie la un film ce pare tentant:

"EMINESCU, MICLE, CREANGA" productie 1914

In program, invitati de seama, presa si surprize placute!

www.scoalabrancoveneasca.ro


CURTEA BRANCOVENEASCA STR.VASILE LUPU 43-45, Constanta
Intrarea libera,
Doamne ajuta!

Mihai Eminescu, Guvernul care ne trebuie...

Precum lumina unor stele ce s-au stins demult cãlãtoreste încã în univers, încât raza ajunge ochiul nostru într-un timp în care steaua ce a revãrsat-o nu mai existã, astfel, din zarea trecutului mai ajunge o razã de glorie pânã la noi, pe când cauza acestei strãluciri, tãria sufleteascã, credinta,abnegatia nu mai sunt. Degeaba piticii moderni ar îmbrãca zalele lor, mâncate de ruginã, dacã nu-si pot umple sufletele cu smerirea si credinta celor vechi...

Ci nu de ei poate fi vorba, când discutãm ceea ce se petrece în zilele noastre; nu virtutile lor de eroi si de sfinti pot fi mãsura virtutilor confiscate ale ilustrãrilor actuale. Nu abnegatia si onestitatea, care e dator sã le aibã orice om de rând, nu eroismul,sentimentul celei mai simple datorii, e ceea ce cãutãm în zadar la adversarii politici! Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stãri de lucruri oneste si sobre, iatã tinta la care se mãrgineste oricine din noi!

Este sau nu adevãrat cã prezidentul acestei adunãri a numit-o compusã din oameni vrednici de puscãrie si carantinã? Este sau nu adevãrat cã nu existã, între sefii partidului chiar, nimeni care sã creadã în onestitatea acestui partid? Dacã n-ar fi decât aceastã mãrturisire, ea ar fi îndeajuns pentru a face cu neputintã perpetuarea la guvern a unor asemenea elemente...

Stigmatizati de chiar sefii lor cu epitetele de „putregaie” si de „oameni corupti”, orice ar pretinde cã vor sã facã de acum înainte, la ce ne putem astepta de la ei? Din coadã de câine sitã de mãtase nu se face. Coruptia dinlãuntrul partidului, vânãtoarea brutalã dupã aur si influentã ar fi motive suficiente pentru ca toti oamenii de bine, fie chiar deosebiti în principii, sã se uneascã împotriva lor, nu pentru a opune reforme la reforme, ci pentru a restabili domnia celei mai sincere onestitãti. Nu poate o natiune sã fie pururea condusã de neadevãr si de coruptie”.

(Guvernul care ne trebuie, ...)

Sursa: mail

Vorbe vechi, actuale

Mizeria vietii noastre publice - Mihai Eminescu, citate dintr-un articol aparut in ziarul Timpul din 23 iunie 1879

"Trecem prin niste zile in adevar foarte grele si trebuie in sfirsit sa ne dam seama ca aceasta este plata, foarte scumpa poate, a greselilor si ratacirilor noastre politice savirsite de treizeci de ani incoace. De la miscarea din 48 si pina astazi natiunea romaneasca, pe tarimul politic, n- a facut alta decit a se lepada sistematic de orice traditie, a rasturna orice autoritate, a arunca departe orice s- ar fi putut numi original in viata ei nationala, si- n acelasi timp a adopta, cu mai multa ardoare decit cuartalurile de coloni din America de miazanoapte si pe o scara tot atit de inalta, toate reformele, toate teoriile cosmopolite, toate calapoadele internationale, in viata politica si intelectuala, in limba, in moravuri, in tot. Libertate fara margini pentru orice individ, pentru toate necurateniile ce s- ar scurge din cele patru colturi ale lumii, in Romania ca si- n America; fraternitate si egalitate intre om si om; republici mari si mici si prezidenti de republica pe toate ulitele si- n toate cafenelele, in Romania ca si- n America; siretenia, viclesugul si cinismul – virtuti cetatenesti; gheseftul? scopul; si politica umanitara? mijlocul. Acestea pe tarimul politic; pe cel economic, nimic, curat nimic.

................................................................................

Toata mizeria noastra publica o imbracam in formele poleite ale unei civilizatii calpe, precipitarea noastra spre fundul raului o numim progres, fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai ramas inca sanatoase in tara se numeste politica . Acela ce cuteaza a se revolta fata ca aceasta stare de lucruri, acela care indrazneste sa arate ca formele poleite invelesc un trup putred, ca progresul nostru ne duce la pierzare, ca elementele sanatoase trebuie sa se conjure si sa faca o lupta suprema pentru mintuirea acestei tari este denuntat opiniei publice de catre negustorii de principii liberale umanitare are ca barbar, ca antinational, ca reactionar."

Articolul intreg, aici.

Rugaciune

Nadejde si-ntarire
si zid de mantuire
pe tine castigandu-te,
ingenunchem rugandu-te:
de chinuri ce ne bantuie,
Marie, tu ne mantuie!

O, Sfanta Marie!
Tu, maica durerilor,
regina tariilor,
taria soliilor,
izvoru-ndurarilor
luceafar al marilor,
indura-te, pleaca-te,
nadejdea corabiei,
invingerea sabiei,
limanul sarmanilor
si soarele anilor,
balsamul ranitilor,
norocul iubitilor,
o, da-ne tarie,
Sfanta Marie!

Iisuse Hristoase,
de oameni iubitorule,
Mantuitorule,
izvor mantuirilor,
de acum si pururea
si-n vecii vecilor!

Mihai Eminescu

Conferinta "Eminescu te invata sa gandesti romaneste"

Il mai accepta azi tinerii pe Eminescu? Citez mai jos din cuvintele tinerei Miruna Lepus autoarea cartii "Despre Eminescu si ce am invatat descoperindu-l"

"Aş fi vrut să-mi fi spus mai devreme cineva că Eminescu nu este doar "cel mai mare poet", ci şi "cel mai mare naţionalist" (şi asta nu în înţelesul depreciativ de azi), "cel mai mare jurnalist", un jurnalist care nu a făcut compromisuri şi care a ţinut la unitatea şi independenţa reală a României.

Cineva nu vrea să ştim unele lucruri din istoria noastră, nu vrea să învăţăm despre trecut ca să nu pricepem prezentul şi să nu avem păreri despre ce ar trebui să facem în viitor. Aşa că la şcoală suntem consideraţi destul de inteligenţi şi culţi ca să pricepem Sărmanul Dionis, dar nu destul de maturi să înţelegem măcar un articol din opera politică a lui Eminescu. Totuşi, mi se pare mult mai uşor să tragi nişte concluzii sau măcar să rămâi cu o idee dintr-un articol clar, scris direct, decât dintr-o nuvelă fantastică. În plus, din multe articole ale lui Eminescu am aflat lucruri care nu sunt scrise în cărţile de istorie. Cu toate astea, numai poezii, poveşti şi nuvele citim în liceu.

Într-un articol în care arăta actele de corupţie ale unor oportunişti, Eminescu se întreabă retoric: "Dar cei care tolerează asemenea lucruri? Ce anume merită? Ce cauze-i îndeamnă? Slăbiciune? Incapacitate? Egoism, complicitate?" [19] La fel mă întreb şi eu ce îi determină pe cei care concep programele şi sistemele de învăţământ să nu includă un mic paragraf dedicat lui Eminescu ca jurnalist, economist, analist politic. Sau ce face ca la comemorările Eminescu să auzim doar poezii neutre şi nici un articol politic. Ne e oare frică să ne afişăm în Europa cu un poet naţional considerat antisemit, când de fapt el e un gânditor economic şi politic corect? Cum putem judeca un om şi nişte evenimente din trecut cu ajutorul şabloanelor de astăzi? Eminescu era o personalitate enormă a epocii sale, activitatea sa influenţa politica vremii şi un articol putea duce la căderea guvernului.

Şi mai intervine o problemă, una şi mai gravă, chiar dacă poate suna a teorie a conspiraţiei: dacă şi în cazul lui Eminescu există multe semne de întrebare vizavi de promovarea unei părţi a operei lui în detrimentul alteia, câte astfel de cazuri există în cărţile de istorie pe care le credem obiective şi pe care le citim la o vârstă la care tot ce e scris în manuale e în mod necesar adevărat, de netăgăduit? Un exemplu ar fi glorificarea Partidului Liberal în cărţile de istorie, acelaşi Partid Liberal pe care îl critică Eminescu de-a lungul întregii sale cariere. Dacă ce am învăţat despre implicarea noastră în războaie, despre alianţele semnate de România, despre partide politice ca Mişcarea Legionară, despre regimul antonescian şi multe altele nu sunt decât o viziune ce trebuie să ne fie inoculată de mici, pentru a gândi tot restul vieţii într-un anume fel? Naţionalism nu înseamnă antisemitism, legionarii nu înseamnă criminali, însă lucrurile aşa sunt percepute de un public care numai asta a auzit."

Mai mult cititi aici si aici.

Mai am un singur dor

Un mic omagiu, o amintire, un gand de recunostinta, si o rugaciune tainica, pentru un suflet de roman!

In apropiere de Pestera Sfantului Andrei de la Ion Corvin se afla poiana lui Eminescu. Nici nu se putea altfel. Din pacate n-am poze. Doar amintiri. Si un dor adanc.

MAI AM UN SINGUR DOR

Mai am un singur dor:
În linistea serii
Sa ma lasati sa mor
La marginea marii;
Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Sa am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiti un pat
Din tinere ramuri.

Si nime-n urma mea
Nu-mi plânga la crestet,
Doar toamna glas sa dea
Frunzisului vested.
Pe când cu zgomot cad
Izvoarele-ntr-una,
Alunece luna
Prin vârfuri lungi de brad.
Patrunza talanga
Al serii rece vânt,
Deasupra-mi teiul sfânt
Sa-si scuture creanga.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.
Luceferi, ce rasar
Din umbra de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O sa-mi zâmbeasca iar.
Va geme de patemi
Al marii aspru cânt...
Ci eu voi fi pamânt
În singuratate-mi.

(1883, decembrie)