marți, 7 septembrie 2010
Rugul Aprins
"Imnul Acatist la "Rugul Aprins" al Maicii Domnului concentreazã în stihurile sale dorul sfâsietor al omului dupã Dumnezeu, întâlnirea în darul dragostei Dumnezeiesti a celor douã inimi, a lui Dumnezeu si a omului, încã din aceastã lume, ca o pregãtire tainicã a Împãrãtiei Cerurilor. Învãtãtura crestinã în cea mai autenticã formã a ei, deschiderea universului tainic al lumii lãuntrice, acordurile poetice ce izvorãsc dintr-o limbã româneascã a vechilor cazanii, toatã aceastã bogãtie a misterului crestinesc ortodox românesc se gãseste înmãnuchiatã într-o rugã de laudã, dedicatã Maicii Domnului, în Imnul Acatist al "Rugului Aprins".
Scris în anul 1948 de poetul Sandu Tudor, care s-a cãlugãrit la mãnãstirea Antim, cu numele de monahul Agaton, Imnul Acatist al Maicii Domnului a fost corectat si stilizat la Sfânta Mãnãstire Rarãu, în fata Icoanei Fãcãtoare de Minuni a Maicii Domnului, pe când poetul era staret si primise marea schimã monahalã, sub numele de Ieroschimonahul Daniil Tudor.
Imnul Acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului este un imn închinat Maicii Domnului, care prin adâncimea lui teologicã întrece tot ceea ce s-a scris pânã acum, referitor la locul si rolul pe care îl are Maica Domnului în efortul nostru de înduhovnicire.El nu este doar un simplu "acatist", ci "Imn Acatist", ceea ce este mai mult decât o cântare.
Imnul este ceea ce defineste o natiune. Un popor are multe cântece, dar un singur Imn. Imnul este ceea ce defineste o natiune. Acest acatist meritã cu prisosintã a se numi IMN, pentru cã el este singurul care, prin înlãntuirea sufleteascã la care a fost scris, depãseste în continut, limbaj si formã pe toate celelalte.În imnul Acatist al Rugului Aprins, Maica Domnului, Împãrãteasa Cerului si a Pãmântului este numitã: Împãrãteasa Rugãciunii, Rugãciunea Întrupatã, Urzitoare de nesfârsitã rugãciune, Cheie si Scarã menitã sã ne deschidã portile iluminãrii, sã ne înduhovniceascã si sã ne ridice de pe pãmânt la Cer.
Pãrintele Daniil, cu toate cã era slujitorul unui altar vãzut, într-o bisericã vãzutã, predica intrarea omului într-o bisericã Vie, slujirea la un altar nevãzut.El spunea credinciosilor: "Mintea crestinului este preot care trebuie sã aducã lui Dumnezeu Jertfa pe altarul inimii sale, rugãciunea curatã".Sunteti temple vii ale Duhului Sfânt, chiar dacã numai unii oameni sunt alesi de Dumnezeu ca sã slujeascã la Sfintele Altare din biserici, dar preotia spiritualã este datã tuturor oamenilor. Trebuie sã avem candele inimile noastre arzând, asemenea fecioarelor întelepte din pilda Sfintei Evanghelii, alfel vom fi azvârliti în întunericul cel mai dinafarã al iadului. Fiecare suflet este chemat la nunta cea de tainã, unde se va întâlni cu MIRELE CERESC, Hristos Mântuitorul lumii.
Intrati în cãmara cea mai dinlãuntru a inimii voastre si acolo vã veti întâlni cu Mântuitorul, Iisus Hristos, Lumina Lumii, care ne-a spus:"Împãrãtia lui Dumnezeu este înlãuntrul vostru" si "Foc am venit sã aduc pe pãmânt si cât de mult doresc sã se fi aprins în inimile voastre". Mântuirea înseamnã sfintirea noastrã si îndumnezeirea, ca sã ajungem candele arzãtoare, vii, care sã ardã în harul dragostei Dumnezeiesti.Prima poruncã a decalogului ne spune:"sã iubesti pe Domnul Dumnezeul tãu din toatã inima ta din tot sufletul tãu iar pe aproapele tãu ca pe tine însuti".
Iatã ce ne cere Dumnezeu;Dragostea! El vrea însã ca sã nu fim cãldicei,ci fierbinti.Rugãciunea, spunea pãrintele Daniil, are sapte trepte:
1.Rugãciunea oralã (a gurii),
2.Rugãciunea mintii,
3.Rugãciunea mintii în inima,
4.Rugãciunea inimii,
5.Rugãciunea vãzãtoare sau contemplativã
6.Rugãciunea curatã,
7.Rugãciunea duhovniceascã sau în extaz.
La rugãciunea inimii trebuie sã ajungem, ca sã fim oameni duhovnicesti. Puterea rugãciunii stã în calitate si nu în cantitate. "nu cei ce rostesc multe cuvinte primesc Lumina lui Hristos, ci aceia care ard în rugãciune ajung sã primeascã pecetea focului ceresc". Pãrintele Daniil era dusmanul celor ce se roagã de formã. Rugãciunea nu trebuie sã se transforme într-un obicei.Rugãciunea trebuie sã fie un eveniment, pentru cã, prin rugãciune, sã ne întâlnim cu Dumnezeu.Rugãciunea este oglinda prin care se oglindeste Dumnezeu în om.
Omul trebuie sã ardã în rugãciune. Rugãciunea lui trebuie sã fie pretioasã, cãci;"Lui Dumnezeu trebuie sã-I dãm ceea ce avem mai de pret:mintea unitã cu inima prin rugãciune în Duhul Sfânt".
Pãrintele Daniil predica adevãrata închinare:în duh si în adevãr, în rugãciunea fãcutã cu mintea în inimã.El nu încãrca pe ucenici cu canoane grele, ci cu unul usor, rugãciunea inimii. Sã ne rugãm zilnic, la miezul noptii, citind Imnul Acatist la rugul Aprins, în fata Icoanei fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului de la Mãnãstirea Rarãu, în fata noastrã (2 Timotei I,6).Dumnezeu prin Maica Domnului vã va binecuvânta, vã va împlini cererile cele mântuitoare, vã va lumina mintea si bucura duhovniceste inima si vã va alunga duhurile rãutãtilor.
Cine se va ruga citind Acatistul la Rugul Aprins, va simti fiorul celui rãnit de dragostea lui Hristos, va cunoaste, prin experientã, cã adevãrul iese la ivealã în baia suferintei si se va strãdui sã nu schimbe lumea, ci sã se sfinteascã, sfintind astfel si lumea."
Acatistul poate fi citit aici (sursa) si ascultat aici.
Etichete:
Despre crestinism,
Maicuta Domnului,
Neamul romanesc,
Rugaciuni,
Sfinti romani
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu