Au trecut 3 ani...

Cred că toată lumea este convinsă sau o bună parte dintre noi credem că la Parlamentul European de la Bruxelles mai trebuie să se audă și alte voci decât cele predominant actuale. Și una din vocile care va duce un suflu nou și în primul rând un suflu creștin este aceea a lui Iulian Capsali. Care nu numai că este un om cu toate calitățile caracteriale, e un tată de familie cu 9 copii, ceea ce spune suficient, dar este hotărât să ridice problema normalității familiei și a moralității în familie și în viața de toate zilele. Și mi se pare firesc să ieșim din acea idee fixă că un creștin nu se poate murdări bagându-se în politică. Politica, ca și altel domenii ale vieții, ar trebui să fie împănate cu oameni creștini. Ar trebui să facem politicieni creștini, administrație creștină, comerț creștin, miniștri creștini. Faptul că ne dăm la o parte nu face altceva decât să dea posibilitatea ca să se înscăuneze nedreptatea, anormalitatea și fărădelegea. Nu va fi ușor pentru Iulian Capsali, pentru că nu-i doresc să fie conform titlului aceluia – Singurătatea alergătorului de cursă lungă. Să sperăm că nu va fi singur, dar, oricum, îl consider un cruciat. Pornește o cruciadă în care suntem alături de el cu rugăciune și cu prezența nevăzută a Celui care îl va sprijini ca să aducă în sfârșit lumină în acel Parlament. Nu fac parte din categoria euroscepticilor. Dar cred că există o categorie în care mă încadrez, aceea a eurorezervaților. Și această rezervă a mea rezultă din două probleme pe care acest consiliu de la Bruxelles le-a ignorat sau le-a scos de pe listă. Una este scoaterea din Constituția Europeană a rădăcinilor creștine ale Europei. Ceea ce este un neadevăr istoric și o ignorare cu bună știință a ceea ce ar trebui cultivat, nu ignorat. A doua problemă, în care sunt implicată și subiectiv, eu fiind fost deținut politic, este faptul că deși a fost propus, condamndarea comunismului nu a fost acceptată datrită unor țări în care ideea comunistă persistă, în sensul că comunismul este o doctrină foarte bună, numai că a fost prost aplicată. Singura mea dorință era să fi ajuns și în țările lor, și atunci poate că n-ar mai fi gândit în felul ăsta. Iar neacceptarea condamnării unei doctrine care a dus la o sută de milioane de victime în care nu există o zi a comemorării acestor victime, îmi pune iște semne de întrebare. Eu sper că Iulian Capsali va ridica și această problemă și că vor exista niște minți diferite de cele actuale care vor privi lucrurile sub aspectul lor real.

Fericire versus divertisment în epoca mass-media

Bioeticianul român Virgiliu Gheorghe susţine joi, 8 mai, la Constanţa, o conferinţă publică. Întâlnirea are loc la Casa de Cultură, de la ora 18, iar intrarea este liberă. Mai jos, Virgiliu Gheorghe la emisiunea Garantat 100%

Ortodoxia intre teorie si traire

Evenimentul va fi prezentat de Ciprian Voicilă şi-i va avea ca invitaţi pe Danion Vasile şi Octavian Anastasescu. Se vor lansa volumele: “ Sfinţii de lângă noi” , “Avva Justin Pârvu- Mărturii. Amintiri. Minuni “ şi “ Lângă Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor”. Despre “ Sfinţii de lângă noi” Laurenţiu Dumitru spune: este o carte ca o şezătoare de suflet, cu întâmplări din vremea de azi, care, oricum ar fi ea, este vremea mântuirii noastre. Scrisă într-un stil cald, familiar, lipsită de metafore fără rost şi zorzoane lingvistice, cartea se aşază într-un firesc al veşniciei de zi cu zi. În deruta generalizată a lumii de astăzi, Ciprian ne împărtăşeşte ce a auzit, a văzut şi a simţit… Cartea aceasta este ca o floare pe caldarâmul unei lumi agitate. Cine se va opri, o va vedea! Miracolele se întâmplă întotdeauna lângă noi. Octavian Anastasescu în “ Lângă Valeriu Gafecu, Sfântul închisorilor” dă mărturie despre virtuţile lui Valeriu Gafencu, despre minunile pe care le-a trăit lângă acesta, fiindu-i, de când s-au întâlnit prima dată la Târgu Ocna şi de-a lungul vieţii sale, tainic ucenic. Un ucenic smerit, care nu s-a lăudat cu lucrurile deosebite trăite lângă povăţuitorul său. Dar despre care a dat mărturie, spre întărirea noastră în credinţă... O. Anastasescu ne-a lasat moştenire cea mai afectuoasă mărturie despre Sfântul Valeriu Gafencu. Scena în care Valeriu Gafencu- ţintuit pe patul spitalului, incapabil să se ridice şi să vadă lumea de afara, de la fereastră - priveşte în ochii prietenului său, Octav, cum coboară credincioşii de pe dealul Măgurei din Târgu Ocna, ducând la casele lor lumina şi bucuria Învierii este un imn închinat prieteniei şi comuniunii dintre suflete. Avva Justin Pârvu- Mărturii. Amintiri. Minuni - După trecerea la Domnul a părintelui Justin Pârvu, părintele Proclu de la Metocu Bălan a spus un cuvânt profetic, care a început să se împlinească: Sfântul Justin Pârvu va face mari minuni, spre întărirea credinţei poporului. O mică parte din aceste minuni sunt cuprinse în acest volum, alături de mărturii (majoritatea inedite) ale celor care l-au cunoscut şi s-au folosit de prezenţa şi sfaturile sale. Vă aşteptăm cu mult drag la acest eveniment care va avea loc la sediul Curţii Brâncoveneşti din Str. Vasile Lupu, Nr. 43-45 (zona Capitol) informaţii la tel : 0241.511.055 / e-mail : fundatia_smb@yahoo.com

Hramul Bisericii Buna Vestire Constanta

Str Dionisie cel Mic,traseu 102, din Tomis 3 catre Bratianu a treia statie.

Conferinţa-dezbatere cu tema:”Principii de luptă împotriva deconstrucţiei românilor şi a României”

Şcoala şi Grădiniţa Brâncovenească organizează joi, 13 martie 2014, ora 18.00, la sediul Curţii Brâncoveneşti din Str. Vasile.Lupu, Nr. 43-45 (zona Capitol), Conferinţa-dezbatere cu tema :” Principii de luptă împotriva deconstrucţiei românilor şi a României ”. Cui datorăm de fapt această depreciere continuă a calităţii vieţii noastre zilnice? Or mai exista în noi acele resurse pentru a putea stopa acest fenomen? Acestea sunt câteva din întrebările la care va răspunde Dl. Dan Radovici alături de invitaţii săi. “Noi, românii, am început să renunţăm încet încet la demnitate şi la o adevarată ţinută morală. Aceste timpuri vitrege vin ca o consecinţă naturală a atâtor compromisuri acceptate de noi într-un mod mai mult decât tacit. Nu, nu aceasta este firea românului cea normală, cea plămădită din îndelungatele-i rădăcini creştine! Ne-am îndepărtat de la calea dreaptă dându-ne acordul la acest mare compromis. Toţi avem obligaţia, la modul imperativ, de a ne împlica, de a pune umărul pentru a găsi, nu numai o rezolvare, cât o recuperare a ceea ce mai e bun printre noi! Fiecare trebuie să participe cu soluţii în jurul acestei probleme după puterea, talentul şi capacitatea sa de dragoste. Nu avem pretenţia că unul singur s-ar putea lupta cu toate şi nici n-ar fi de imaginat, însă din fiecare dintre noi s-ar putea ridica un luptător, ca un pilon, care să poarte cu vrednicie această grea sarcină! Rezolvarea nu poate veni decât începand cu o iniţiativă ţesută, cum spuneam, bucată cu bucată,de la om la om, reparând şi corectând cu atentţie actualele defecţiuni, însă de acest dar nu vor beneficia decât aceia luminaţi prin forţa credinţei”.- Dan Radovici

ICOANA MAICII DOMNULUI ,,MIJLOCITOAREA (CHEZAŞA) PĂCĂTOŞILOR”("...aseaza pe cerul mintilor credinciosilor stele de ganduri dumnezeiesti")

RUGĂCIUNE LA ICOANA MAICII DOMNULUI ,,MIJLOCITOAREA (CHEZAŞA) PĂCĂTOŞILOR” O, Podoaba cetelor îngereşti şi Lumina celor ce călătoresc în pământul mântuirii, Vasul cel preafrumos plin de mirul tuturor darurilor Duhului, Oglinda sufletelor umilite, Veşmântul celor iubitori de feciorie, Buna Povăţuitoare a maicilor, Biruinţa sihaştrilor, Dorul mucenicilor, Nădejdea neclintită a păcătoşilor, Preasfântă Fecioară şi Maica Cuvântului, adapă-ne pe noi cei însetaţi de mântuire din izvorul minunilor Tale şi cu starea Ta de faţă înaintea tronului Treimii mijloceşte iertarea păcatelor noastre. Nu avem nici o picătură de umilinţă în vasul sufletelor noastre şi cu totul ne-am cufundat în adâncul nelegiuirilor. Nu avem gând de întoarcere şi în mormântul lenevirii ne-am aşezat. Am lepădat mila Domnului şi cu mulţime de păcate ne-am împovărat. Pentru aceasta, te rugăm, Preacurată Maică a Domnului,să ne fii apărătoare nebiruită la judecată şi mai înainte de a sosi ceasul înfricoşător al morţii să ne soleşti pocăinţă. Ca Una Ce ai născut pe Cel de pe scaunul heruvimilor, pe noi, cei pierduţi în temniţa păcatelor, ne slobozeşte, apropiindu-Te cu cheia rugăciunii Tale. Nu ne părăsi în vremea primejdiilor, ci ca Una Ce eşti Izvor al milostivirii credincioşilor, adapă-ne cu picăturile îndurărilor Tale. Surpă toate ispitele vrăjmaşilor nevăzuţi cu mâna Ta cea puternică, ca Una Ce ai ţinut în braţele Tale pe Cel Ce cu mâna Sa a zidit toată făptura şi aşează pe cerul minţilor credincioşilor stele de gânduri dumnezeieşti. Înţelepţeşte-ne pe noi ca în toată vremea să Îţi aducem jertfe de rugăciuni şi mai ales să-Ţi împletim cununa laudelor, ca să dobândim şi noi cununa mântuire şi viaţa cea veşnică spre slava lui Dumnezeu în veci. Amin. Detalii despre istoricul acestei icoane, praznuite la 7 martie, aici.

Despre neasumarea biruintei si despre oameni mici

De ce te lasa Dumnezeu sa urli de durere

Pentru că te iubeşte. Dacă asculţi puţin tăcerea din ochii Lui din icoană, vei auzi că-ţi cunoaşte durerea pe care o simte deodată cu tine în trupul Său. Doar că nu are aceeaşi atitudine faţă de ea, ca tine. Lui îi este milă de tine, ţie nu! El, din milă şi din iubire, a venit la noi şi vine la tine ca să-ţi arate pe viu că durerea ta se poate trăi şi altfel decât revoltându-te, acuzând şi învinovăţind: pe ceilalţi, pe noi înşine, pe El. Tu, lipsit de milă faţă de tine, din cauza dorinţei ca lucrurile să fie aşa cum ţi-ar plăcea ţie, alegi mereu soluţiile care sporesc suferinţa, întunecă mintea şi otrăvesc viaţa. Dacă tu te opreşti din cârtit şi te aşezi în faţa Lui şi hotărăşti să iei în faţa durerii atitudinea Lui, totul se va schimba! (Monahia Siluana Vlad, Gânduri din încredinţare, Editura Doxologia, Iaşi 2012, p.46) Via Doxologia

Dedicatie muzicala